Meditatie, in cautarea echilibrului.

Meditez, imi caut linistea intr-o parcare goala, privind lumea, privind luminile orasului in negura noptii cocotat pe capota masinii cu o sticla de suc si-atat. Incerc sa imi gasesc gandurile, sa imi gasesc linistea, sa imi gasesc echilibrul. Caut pe cineva, pe cineva care pare ca nu exista, acel cineva care poate ca din cenusa unui foc stins sa reaprinda altul.

Imi ascult tacerea profunda, golul acela adanc si propriul suflu neregulat, exact ca relantiul unui motor prost setat, oscileaza, variaza, vibreaza, suiera.

Imi pun picioarele intr-o pozitie apropriata de nufar, nefiind foarte flexibil insa, le pun in asa fel in cat nu exista pozitie mai comoda, ma intind pe capota sprijinit cu spatele pe parbriz si ma uit la stele. Picara vre-o doua, loc de doua dorinte, una e a mea pe cealalta o las altcuiva.

Muzica ce se aude din masina completeaza perfect peisajul, muzica buna….

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *